,,Băieţii răi" sau victime ale sistemului comunist? -Libertate sinonim cu Moarte?

La Casa de cultură a Municipiului Iaşi ,,Mihai Ursachi” a avut loc vineri 23 noiembrie 2007, ora 14.00, avanpremiera filmului documentar ,,Băieţii răi”.
Filmul este primul dintr-o serie care se intitulează ,,Reconstituiri” ce prezintă investigarea crimelor comuniste.
,,Băieţii răi” sau ,,autobuzul”, cum este cunoscut filmul documnetar, prezintă realitatea din perioada comunistă a trei tineri care doreau libertate- luând ostatici dintr-un autobuz , însă acţiunea lor a fost inconştientă, rezultând moartea acestora şi implicit, ascunderea adevărului de întreaga omenire. În spatele acestei grave probleme se afla Nicolae Ceauşescu, care se interesa mereu de moartea tinerilor şi ştergerea dovezilor care i-ar putea inculpa pe toţi cei părtaşi la cazul respectiv. După ce aceştia sunt omorâţi şi îngropaţi în mod sălbatic, vinovaţii se eliberează de orice vină , iar pentru fapta lor ,,bună” sunt răsplatiţi cu o sticlă de ţuică, mâncare de la cantina miliţiei şi o primă din partea şefului suprem.
Filmul a fost urmat de o dezbatere la care a participat doamna Lucia Hossu Longiu, realizatoarea documentarului şi domnul Stejărel Olaru, director general al institutului de investigare a crimelor comuniste din România (IICCR). Într-o evidenta criză de timp ei au fost încântaţi să răspundă la numeroasele întrebări ale celor din sală.
La întrebarea: ,,Cu ce scop aţi realizat acest film şi cui i se adresează?” doamna Lucia a răspuns : ,,Acest film a fost realizat cu scopul de a se afla adevărul din perioada comunismului şi precizez că această faptă nu este singura, sunt multe alte crime care sunt bine ascunse de întreaga omenire, dar cu timpul se vor descoperi. Acest film nu presupune o limită de vârstă şi nici se adresează unui numar restrâns de oameni, toţi cei interesaţi de trecut sunt bineveniţi să urmărească filmul aşa cum aţi făcut şi voi. Mai ales că observ şi mulţi adolescenţi în sală şi mă bucur enorm. ”
Deşi sala era arhiplină, atmosfera era plăcută, toţi erau interesaţi să afle detalii privind documentarea în realizarea filmului şi impresiile acestora. Ana-Maria Nechifor

Iaşul cultural văzut prin prisma tinerilor

Iaşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Iaşi, România. Este al doilea municipiu ca mărime din ţară după Bucureşti, fostă capitală a Moldovei şi temporar (în timpul Primului Război Mondial) a României.
Nu este doar oraşul clopotelor, colinelor, monumentelor şi al minunatelor asfinţituri de soare, ci pare a fi şi cel care are cel mai mare număr de poeţi, în raport cu numărul total de locuitori.
Am ales ca puncte turistice urmatoarele obiective din Iaşi:
- Teiul lui Eminescu (M. Eminescu este considerat "Luceafărul poeziei româneşti").
- Universitatea Al.I.Cuza (este printre cele mai vechi universităţi din ţară).
- Palatul Culturii (astăzi este sediul Complexului Naţional Muzeal "Moldova", adăpostind patru mari muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii.)
- Casa lui Dosoftei (Edificiul de piatra cu aspect arhaic a fost construita in a doua jumatate a secolului al XVII-lea si a apartinut initial bisericii "Sf. Nicolae Domnesc". In 1679 a functionat aici o tipografie sh pentru ca au aparut numeroase hieroglife precum: Cazania lu Varlaam si cele mai vechi copii ale letopisetelor Tarii Moldovei de Grigore Ureche si Miron Costin).
- Biserica Bărboi
- Biserica Sf. Nicolae.
Echipa este formată din Burac Ana-Maria, Brânzilă Beatris, Nechifor Ana-Maria şi Vasilescu Beatris.

Rolul perturbator/(in)formativ al NTCI

Internetul reprezintă un sistem mondial de reţele de calculatoare interconectate, care înlesneşte serviciile de comunicare a datelor, cum ar fi: deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanţă, transferul de fişiere, poşta electronică şi grupurile de discuţii. Internetul este o cale de a conecta reţelele existente de calculatoare, care extinde mult posibilităţile fiecărui sistem participant.
Internetul, mediul viitorului, va schimba viaţa omului la toate nivelurile ei, şi, după cum spune Michael Dertouzos, "va schimba modul nostru de lucru şi de joacă, dar mai important, va modifica aspecte profunde ale vieţii noastre şi ale umanităţii: cum privim îngrijirile de sănătate, cum învaţă copiii noştri, cum rămân vârstnicii integraţi în societate, cum îşi conduc guvernele afacerile, cum îşi păstrează grupurile etnice moştenirea, ale cui voci se aud, chiar şi cum se formează naţiunile. Va aduce şi provocări serioase: cei săraci s-ar putea să devină mai săraci şi mai bolnavi, infractori şi companii de asigurări şi funcţionari ne pot invada conturile din bănci, dosarele medicale şi corespondenţa personală.(...) Majoritatea lumii nici nu îşi dă seama că un val uriaş se îndreaptă spre ea."
Rolul internetului este de a informa întreaga omenire asupra oricărei probleme, deoarece cuprinde o paletă întreagă de domenii, dar de mult ori internetul este folosit pentru banalităţi precum jocurile, muzică, desene animate, filme şi chiar pornografii. Cei care consideră că internetul este o joacă, înseamnă că nu cunosc adevaratele valori ale acestuia şi nu ştiu cât de folositor este.
Câteva exemple ar fi:
-biblioteca virtuală care îţi stă la dispoziţie la orice ora, pentru ca tu să citeşi cartea preferată.
-diferite programe în care tu să îţi realizezi proiectele şi temele primite.
-conferinţa on-line te ajută să comunici cu mai multe persoane odata, printr-o metodă simplă şi necostisitoare, la fel se întâmplă şi în cazul în care vrei să vorbeşti în străinătate cu persoanele dragi ţie.
Internetul a fost mereu un beneficiu şi pentru învăţământ şi afaceri, atenuând gradul de dificultate a problemelor.
În rândul adolescenţilor internetul are în mai mare măsură- rol perturbator, deoarece mulţi nu conştientizează ce informaţii vitale pot gasi cu uşurinţă decât în mod normal, folosindu-l astfel pe post de joacă, căutând filme sau site-uri pornografice. Internetul nu ni s-a impus să îl folosim, iar deciziile pe care le luăm ne aparţin, trebuie doar să facem alegerea corectă şă să evităm "marfa de proastă calitate".


Get your own Chat Box! Go Large!

Expozitia de carte Librex 2007

Jurnal

Sâmbătă,21.04.2007


Astăzi împreună cu câţiva colegi ne-am hotărât să mergem la Târgul Naţional de carte Librex 2007. Sala era plină, la fiecare stand câte o persoană citea dintr-o carte, la fel am facut şi eu. Uitându-mă printre rafturi am zărit câteva cărticele de buzunar care mi-au atras atenţia şi un sentiment interior m-a îndemnat să răsfoiesc câteva cărţi precum: "Iubirea" , "Pacea inimii" şi "Prietenia". Aceasta din urmă mi s-a părut cea mai interesantă, pentru că prietenia ocupă un loc important in viaţa mea, iar Mark Twain (1835-1910) a reuşit prin versurile care le-a scris, "Poziţia potrivită a unui prieten este alături de tine, atunci când ai greşit. Aproape oricine va fi de partea ta atunci când ai dreptate", să cad pentru câteva momente în melancolie şi să mă gândesc la adevăraţii mei prieteni care m-au ajutat şi la bine şi la greu.
Printre rafturi am găsit şi unele cărţi pe care le-am citit cândva şi mi-au plăcut foarte mult, dar am zărit şi cărţi care mi-au atras atenţia şi pe care aş vrea cu mare plăcere să le citesc şi să le dezleg misterul pe care fiecare carte îl conţine.

Am asistat şi la o prezentare de carte a lui Nicolae Breban cu volumul de versuri "Elegii parisiene" , reprezentând conform confesiunii autorului – "alcoolul unei veri". Este un volum dens, de factură expresionistă, volumul fiind menit să ne aducă în faţă o altă posibilă imagine a romancierului Nicolae Breban.
Am rămas cu o impresie plăcută, deoarece, pe langă faptul că am văzut şi am revăzut minunate cărţi, eu împreună cu colegii mei ne-am întâlnit cu domnul profesor de geografie şi domnul profesor de istorie cu care am reuşit să şi schimbăm câteva impresii în legătură cu cărţile care ne-au plăcut şi să vorbim un pic despre starea de spirit creată pe parcursul desfăşurării acestei activităţi. O fost o şansă unică de a vedea cărţi noi.

Cu si despre scriitori (ne)canonici

Efectul de lectura.Efectul de spectacol la Vasile Alecsandri

After we saw some plays from Vasile Alecsandri interpreted by the great actor Petrică Ciubotaru and the director Ovidiu Lazăr we had the opportunity to take them an interview in connection with the problem of reading the book or seeing the play. The actor Petrică Ciubotaru has told us that both are important. If you read the book first and you see the play after it's just for clarifying some aspects that you haven't understand while you were reading the book. We have talk a lot, we asked them a few question but time didn't allowed us to finish what we proposed.

You have to go to the theatre from pleasure not to be obligated by the teachers and regreted later that you have lost your time in vain, you always have to see the good parts of all things, you have to like reading and discover what magic things you can find in a book.

Este foarte plăcut să mergi la teatru, să vezi o operă interpretată de mari artişti, cum ar fi Petrică Ciubotaru. Am avut ocazia să vedem această minunată piesă la Muzeul literaturii, Petrică Ciubotaru interpretând "Chiriţa şi ceilalţi" în diferite roluri importante din opera lui Vasile Alecsandri. Acestea fiind "Chiriţa în voiaj ", "Clevetici ultra-demagogul", "Barbu Lăutaru", "Sandu Napoilă ultra-retrogradul", "Paraponisitul" şi "Gura-cască om politic". Piesa a fost extraordinară, a avut un real succes, având în vedere că sala era foarte plină şi toţi erau interesaţi de artistul care a reuşit foarte bine să interpreteze cele şase personaje şi să se identifice în ele punându-şi sentimentele în ceea ce face, creând astfel o piesă foarte bună. După încheierea piesei am purtat un dialog cu regizorul Ovidiu Lazăr şi cu actorul Petrică Ciubotaru în legătură cu nelămuririle pe care le-am avut în urma vizionării piesei în conformitate cu textul. Pe parcursul dialogului am devenit mai degajaţi, atât noi cât şi actorul şi regizorul, reuşind astfel să dispară acea relaţie actor- spectator care se realizase în timpul vizionării piesei. Am aflat foarte multe lucruri interesante, dar dialogul a luat sfârşit înainte de a ne satisface pe deplin setea pentru piesă, rămânând astfel, câteva întrebări pe care aş vrea să le notez:
1. Sunt momente in care trebuie sa improvizaţi prin anumite gesturi ca sa puteţi capta atenţia unui public mai recalcitrant?
2. Cum este să interpretaţi mai multe roluri intr-o singură piesă? Este greu, cum aţi reuşit să vă schimbaţi în câteva minute atât de vestimentaţie cât şi starea pentru următorul rol?
3. Este greu să fii artist? Mai ales că tot timpul trebuie să munciţi, să vă implicaţi atât profesional cât şi emoţional.
4. Vi s-a întâmplat vreodată să fiţi pe scenă şi din cauza emoţiilor să uitaţi textul pe care urma să îl spuneţi?

5. Ce semnificaţie aveau umeraşele din interiorul sălii?

In urma vizionarii piesei de teatru am ramas cu o impresie placuta si cred ca multi dintre adolescentii prezenti au realizat ca este foarte important sa mergi la teatru, pentru ca afli lucruri noi si iti dezvolta imaginatia in oarecare masura. Trebuie sa mergi la teatru din placere, nu sa fii obligat de profesori si sa regreti mai apoi pentru pierderea timpului, trebuie mereu sa vezi partea buna a tuturor lucrurilor, ceea ce au realizat marii scriitori, chiar daca unii sunt mai greu de inteles, important este sa iti placa sa inveti si sa mergi la teatru, cat mai multe spatii culturale.

"Televizorul şi, mai nou, internetul sunt pe cale să ştranguleze spectacolul de teatru şi filmul de artă."

Într-o convorbire despre şcoală şi nu numai cu actorul şi regizorul Constantin Florescu a afirmat că "televizorul şi, mai nou, internetul sunt pe cale să ştranguleze spectacolul de teatru şi filmul de artă." Nu sunt de acord cu citatul lui Constatin Florescu, deoarece consider că atât televizorul, internetul cât şi spectacolul de teatru au rol important în viaţa noastră. În opinia mea, mulţi adolescenţi nu mai merg la teatru, pentru că au alte preocupări şi de multe ori nu mai au timp din varii motive. Însă, cei care ştiu să aprecieze arta, spectacolul de teatru îşi rezervă mereu din puţinul timp pe care îl au ca să vizioneze un spectacol şi ca exemplu vreau să spun că la piesa "Chiriţa" interpretată de Petrică Ciubotaru sala a fost arhi plină şi toţi păreau interesaţi de rolul pe care îl interpreta, de gesturile pe care le făcea. După piesă am purtat un dialog cu regizorul Ovidiu Lazăr şi actorul Petrică Ciubotaru, am fost foarte interesaţi de lumea teatrului şi am fi vrut să mai stăm şi să reuşim să îi întrebăm cât mai multe despre lumea teatrului, dar exact cum se spune "timpul este foarte preţios" şi nu a am mai avut când. Fiindcă am fost interesaţi am vrea să mai vorbim cu actorul şi regizorul piesei de teatru, pentru că, ne-a atras această lume a teatrului şi am mai vrea să ştim alte lucruri importante şi ascunse ale teatrului.
"Elevii învaţa dacă au de la cine, respectă dacă au pe cine, sunt ruşinoşi dacă au de ce"- sunt de acord cu aceste spuse ale lui Constantin Florescu, deoarece noi vrem să învăţăm cât mai multe lucruri, să fim la curent cu tot ce este nou şi de aceea respectăm pe cel de lânga noi dacă acea persoană ne respecta la rându-i.

Corectitudine şi greşeală în media scrisă/audio/video

Why are so many mistakes in mass media? In general, the mistakes appears at the live shows, because the entertainer how well prepared would be still he will make mistakes because of emotions. A great show is "Cronica cârcotaşilor" where is presenting only the mistakes that V.I.P. make them everyday, but they are not correcting the mistakes. That's why many people take this show like a bad example, I refer this time to the V.I.P., which are feeling offenced that someone discovered what mistakes could come out from there mouth. Another show is "Corect", in which is presenting the mistakes that people have done and how the right form is. On the shows from tv and from radio exist more risk to do mistakes than writing in a newspaper, because writing in a newspaper suppose the implication of lots of people which are writing and checking it twice or third time until the newspaper is perfect for appearing on the market.In our days lot of information prezented on tv are not very correct and drive us to a wrong way and thats why we are not very informed and the foreigns people consider us not very intelligent and we don't know how to manage in this life which is very hard.

De ce se fac atâtea greşeli în presa scrisă/audio/video?
În general se fac greşeli de exprimare la emisiunile în direct, deoarece prezentatorul oricât de pregătit ar fi din pricina emoţiilor poate greşi. Sunt emisiuni în care sunt criticate greşelile făcute de V.I.P. , dar aceştia nu iau în considerare criticele la adresa lor. Printre aceste emisiuni se află şi "Cronica Carcotaşilor". În acestă emisiune ne sunt prezentate numai greşeli , dar nu şi forma corectă a acestora. De aceea, mulţi iau această emisiune ca pe un exemplu prost, în momentul acesta mă refer la vedete. În emisiunea "Corect" ne sunt prezentate atât greşelile făcute cât şi corectarea acestora.
Cel mai des se fac greşeli în presa video, deoarece la diverse emisiuni sunt invitaţi oameni cu o slabă capacitate de a-şi expune punctul de vedere şi fără să aibă capacitatea de a vorbi coerent. Am putut identifica şi câteva greşeli din emisiunile de televiziune difuzate, greşeli ce sunt impardonabile:
-"mai mult ca probabil va merge in strainatate sa se opereze", Ştirile PRO TV
-"exista posibilitatea ca cotidianele din Marea Britanie", Jurnalul TVR"
-"pronosticul sunt ca nu se va lua nici o decizie ferma", Jurnalul TVR
-"plagă înjunghiată", PRO TV
-"acţiunile imprevizibile şi prin surprindere", TVR
-"bărbat de corpolenţă atletică", mai multe programe de ştiri
-"înlesniri şi facilităţi", TVR
-"camarilei care îl anturează", TVR.
Discuţiile cu publicul în cadrul emisiunilor de radio sunt foarte riscante, deoarece poţi interpreta greşit ceea ce spun ascultătorii. Din pricina emoţiilor poţi face chiar şi greşeli de exprimare.
În media scrisă nu găsiţi prea des greşeli de exprimare , deoarece articolele sunt corectate de nenumarate ori şi este imposibil să se strecoare greşeli de exprimare. Singurele greşeli care pot apărea în ziar, sunt cele de tipar , acestea fiind mai rare.
Emisiunea "Greşelile noastre" este asemănătoare cu cea de pe PRIMA TV, deoarece şi aici sunt criticate greşelile făcute în diverse emisiuni.
Se spune că "dacă tăceam filozof rămâneam" şi "că tăcerea e de aur". Aceste proverbe conţin un mare adevăr. Nu de multe ori mulţi "vorbesc doar ca să se afle în treabă", ceea ce înseamnă că nimic din ceea ce spun este adevarat şi pe deasupra ne mai şi iau pe ocolite "şi promit marea cu sarea". Din cauza noii tehnologii toţi oamenii se bazează pe media audio şi video, deşi unele informaţii nu coincid deloc cu subiectul propus şi îl duc în eroare pe individul care vrea să se informeze şi să-şi creeze un statut în această comunitate, în care, chiar dacă munceşti, poti spune că nu ai realizat nimic. De aceea "cei din afară" au o parere nu prea bună despre noi, pentru faptul că nu suntem destul de informaţi şi cei care ar trebui să o facă, o fac prost sau aşteaptă ca noi să ştim deja şi să vorbim coerent şi cu argumente pertinente despre orice subiect, deşi mulţi dintre ei nu fac acest lucru. Urmează ca noi să învătăm a vorbi corect româneşte şi să semnalăm greşelile făcute de personalităţile publice, astfel încât să nu le repetăm.